Bullying la Questfield International College, cazul care ridică semne de întrebare

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

În cadrul aceluiași context, a fost semnalată utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant în colectivul școlii, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și marginalizare a elevului. Specialiști consultați consideră această practică o formă agravată de bullying, cu impact negativ asupra percepției identitare și emoționale a copilului.

Din documentele analizate și mărturiile familiei rezultă că fiecare episod de stigmatizare medicală a fost adus la cunoștința conducerii școlii prin emailuri explicite, însă nu există dovezi ale unor reacții oficiale, sancțiuni sau măsuri de consiliere aplicate. Această lipsă de intervenție formală poate fi interpretată ca o tolerare implicită a comportamentelor agresive.

Rolul și reacția cadrului didactic și a conducerii școlii

Conform relatărilor, cadrele didactice au fost martore directe ale incidentelor, care s-au petrecut în contexte vizibile, fără ca intervențiile lor să ducă la stoparea fenomenului. Familia descrie un management educațional pasiv, caracterizat prin minimalizarea situației ca fiind o „dinamică de grup” sau o „problemă de adaptare”, ceea ce a contribuit la transferarea responsabilității către familie și la escaladarea situației.

Din analiza documentelor reiese absența unor decizii scrise, planuri de intervenție sau monitorizare a cazului, fapt care limitează capacitatea de evaluare a măsurilor luate și creează un climat de ambiguitate privind responsabilitățile instituționale.

Presiuni asupra familiei și excluderea mascată

Un aspect semnalat în corespondența cu conducerea școlii este formularea atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, care ar fi exprimat într-un dialog direct cu familia copilului mesajul: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, conform relatărilor și documentelor furnizate, este relevantă pentru înțelegerea modului în care școala a gestionat situația, sugerând o orientare spre îndepărtarea problemei prin retragerea copilului, mai degrabă decât o intervenție structurală.

În acest context, familia a resimțit presiuni, explicite sau implicite, de a părăsi unitatea de învățământ, ceea ce poate fi interpretat ca o formă de excludere mascată, cu impact asupra dreptului la educație al copilului. Mai mult, după retragerea elevilor, părinții au semnalat contacte informale către alte școli private în care copiii au fost descriși negativ, fapt ce ridică noi întrebări privind respectarea confidențialității și protecția interesului superior al copilului.

Confidențialitatea în discuție

Familia a solicitat în mod repetat, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situație, avertizând asupra consecințelor negative pentru copil. Cu toate acestea, nu există documente care să ateste asumarea acestor solicitări sau implementarea unor măsuri de protecție în acest sens.

De asemenea, relatările indică faptul că în mediul clasei au fost aduse în discuție informații sensibile, iar copilul a fost interpelat public pentru demersurile realizate de familie, creând o presiune psihologică suplimentară. Specialiști consultați consideră aceste situații drept indicatori ai unei forme de presiune psihologică instituțională.

Răspunsul formal al instituției și documentarea măsurilor

În urma sesizărilor prelungite, răspunsul oficial al conducerii școlii nu a fost unul concret, ci s-a materializat într-un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități clare, termene de implementare sau sancțiuni. Acest lucru contrastează cu standardele administrative uzuale, conform cărora intervențiile în astfel de cazuri trebuie să fie documentate și urmărite sistematic.

Mai mult, în data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților elevilor un email în care situațiile reclamate sunt reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul în mod adecvat.

Impactul asupra elevului și confirmarea psihologică

Raportul clinic de peste zece pagini, emis de un psiholog recunoscut, descrie consecințe emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în mediul școlar, inclusiv anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar. Aceste efecte confirmă gravitatea situației semnalate și relevă un impact profund asupra dezvoltării copilului.

• Jigniri și umiliri repetate
• Excludere socială și marginalizare
• Stigmatizare medicală cu caracter degradant
• Lipsa unor intervenții documentate și eficiente
• Presiuni de retragere și excludere mascată
• Ignorarea solicitărilor privind confidențialitatea
• Impact psihologic sever confirmat medical

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Pe baza documentelor și corespondenței analizate, cazul semnalat la Questfield International College evidențiază o gestionare predominant informală și netransparentă a bullyingului sistematic, în care lipsa măsurilor scrise și a reacțiilor oficiale verificabile ridică serioase semne de întrebare asupra responsabilității instituției. Declarația atribuită fondatoarei, precum și minimalizarea situației în comunicările oficiale, accentuează percepția unei culturi organizaționale orientate mai degrabă spre evitarea conflictului decât spre protecția efectivă a elevilor.

În absența unor clarificări și măsuri documentate, rămâne deschisă întrebarea fundamentală privind mecanismele reale de protecție ale școlii atunci când un copil reclamă că este supus unor abuzuri psihologice repetate. Rămâne esențială o transparență crescută și asumarea responsabilității pentru a preveni și combate astfel de situații în mediul educațional.

Părinții care se confruntă cu situații similare sunt încurajați să contacteze redacția la adresa de email [email protected] pentru a-și împărtăși experiențele și pentru a contribui la o mai bună înțelegere și prevenire a fenomenului de bullying.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro